Stii...uneori ma gandesc daca e adevarat ca toate trec. Toate? Care toate? Daca trec, ce ramane in urma? Ceasul cel mai intunecat sa fie oare cel dinaintea rasaritului ?
In viata mea, tot ce a trecut, a lasat urme; adanci sau mai putin adanci. Lucrurile bune de ce se pierd mereu si cele rele raman? De ce nu exista fericire eterna si zambete din belsug? Chiar asa dezamagitoare e viata ? Optimismul? Speranta ? Devotament, iubire, curaj, demnitate, toleranta, IERTARE ...unde sunt? Unde s-a risipit viata?
Uneori tind sa cred ca soarele vietii mele a apus de mult...s-a pierdut, s-a inecat in oceanul rutinei...in calvarul zilei de maine care nu aduce nimic nou, niciun fior, zambet sau caldura. Am luptat sa fac soarele sa rasara. Am luptat sa redau si zambete pe buze. Sa recladesc vise ruinate...Nu am luptat in zadar...nu am luptat suficient...dar am luptat...si acum? si acum? Toate roadele acestei batalii cu viata, trec? Raman iar numai lacrimi, dezamagire, tristete, calvar ? Chiar trec toate? De ce ? ...
